Pàgina: 19 : 18 : 17 : 16 : 15 : 14 : 13 : 12 : 11 : 10 : 9 : 8 : 7 : 6 : 5 : 4 : 3 : 2 : 1
Odă în metru antic
: Se dedică lui Constantin Crișan
 Poemas 2009-08-04 (19622 senalas)
Of love
:
 Poemas 2004-11-02 (8113 senalas)
Omul-fantă
: Se inchina lui Georg Wilhelm Friederich Hegel
Poemas 2002-10-18 (18271 senalas)
Orație de nuntă
:
Poemas 2004-11-05 (9111 senalas)
Oratoriu
:
Poemas 2005-07-01 (8622 senalas)
Orbite fără ochi și oarbe
:
Poemas 2004-09-30 (8253 senalas)
Orfeu în vechea cetate
:
Poemas 2003-12-29 (12244 senalas)
Orga de apă
:
Poemas 2003-02-28 (8138 senalas)
Orologiu cu statui
:
Poemas 2004-07-05 (7695 senalas)
ou spart
:
Poemas 2006-02-07 (7785 senalas)
Oul cu iris
:
Poemas 2003-02-06 (7917 senalas)
P.S.
:
Poemas 2002-11-20 (9342 senalas)
Pădure arsă
: Volumul: Sensul iubirii 1960
Poemas 2009-12-13 (13488 senalas)
Palatul vulturului
:
Poemas 2003-03-25 (7665 senalas)
Palindroame
:
Poemas 2009-06-05 (15500 senalas)
Pământ
:
Poemas 2009-05-29 (7235 senalas)
Până târziu, așteptând o fată
: din vol. Sensul iubirii - 1960 -
Poemas 2005-11-01 (29198 senalas)
Panta Rhei
:
Poemas 2009-08-18 (9650 senalas)
Pânza de păianjen de Goya
:
Poemas 2008-02-29 (10785 senalas)
Părându-mi rău de adolescență
:
Poemas 2003-05-21 (27987 senalas)
Parcă dormim și visăm
: din volumul "Dreptul la timp" (1965)
Poemas 2005-12-15 (9327 senalas)
Pasăre dormind
: Vol. În dulcele stil clasic (1970)
Poemas 2002-10-03 (8990 senalas)
Pasăre trecând printr-un nor
: din vol. Dreptul la timp -1965-
Poemas 2002-09-08 (8166 senalas)
Pasărea verișoară
:
Poemas 2009-07-24 (9517 senalas)
Patru afirmații în sprijinul realului
:
Poemas 2003-03-21 (8307 senalas)
Pe câmpul de piatră
:
Poemas 2005-09-29 (11772 senalas)
Pe fondul foarte verde al ierbii
:
Poemas 2009-04-18 (5892 senalas)
Pe un pod de farmec
:
Poemas 2009-08-04 (7192 senalas)
Pean
:
Poemas 2003-03-02 (9670 senalas)
Peisaj
:
Poemas 2009-08-04 (6847 senalas)
Peisaj de iarnă
:
Poemas 2005-02-27 (12445 senalas)
Pentru o mie de cântece
:
Poemas 2002-09-19 (13535 senalas)
Per pedes apostolorum
: Nichita Stănescu însoțit de Aurelian Titu Dumitrescu
Poemas 2005-04-07 (9714 senalas)
Perete
:
Poemas 2009-08-05 (7297 senalas)
Piatra
:
Poemas 2004-07-21 (8576 senalas)
Piatră murind
:
Poemas 2009-08-04 (9161 senalas)
Piatra și Moartea
:
Poemas 2006-08-18 (11018 senalas)
Pierderea ochiului
:
Poemas 2005-01-30 (10890 senalas)
Pietre de mâncare
:
Poemas 2003-02-27 (8626 senalas)
Pionul
:
Poemas 2009-05-10 (5796 senalas)
Ploaie de munte
: din Argotice
Poemas 2005-02-27 (7393 senalas)
Ploaie în luna lui Marte
:
Poemas 2002-06-25 (10684 senalas)
Plod
:
Poemas 2009-07-24 (6034 senalas)
Poate că ochiul meu verde
: din vol. În dulcele stil clasic (1970)
Poemas 2002-10-03 (10482 senalas)
Poem
:
Poemas 2002-06-14 (7566 senalas)
Poem
:
Poemas 2003-07-25 (10681 senalas)
Poem
: mi se facuse de altceva...
Poemas 2004-10-22 (6678 senalas)
Poem
: 1982, Almanahul Literar
Poemas 2004-10-28 (7242 senalas)
Poem
:
Poemas 2005-08-23 (6762 senalas)
Poemul viermilor
:
Poemas 2009-04-16 (5425 senalas)
Pàgina: 19 : 18 : 17 : 16 : 15 : 14 : 13 : 12 : 11 : 10 : 9 : 8 : 7 : 6 : 5 : 4 : 3 : 2 : 1 |
|
|
|
|
|
Biografía Nichita Stănescu
Nichita Stănescu, numele la naștere Nichita Hristea Stănescu, (n. 31 martie 1933, Ploiești, județul Prahova — d. 13 decembrie 1983 în Spitalul Fundeni din București) a fost un poet, scriitor și eseist român, ales post-mortem membru al Academiei Române.
Considerat atât de critica literară cât și de publicul larg drept unul dintre cei mai de seamă scriitori pe care i-a avut limba română, pe care el însuși o denumea „dumnezeiesc de frumoasă”, Nichita Stănescu aparține temporal, structural și formal, poeziei moderniste sau neo-modernismului românesc din anii 1960-1970. Ca orice mare scriitor, însă, Nichita Stănescu nu se aseamănă decât cu el însuși, fiind considerat de unii critici literari, precum Alexandru Condeescu și Eugen Simion, un poet de o amplitudine, profunzime și intensitate remarcabile, făcând parte din categoria foarte rară a inventatorilor lingvistici și poetici.
A fost laureat al Premiului Herder și nominalizat la Premiul Nobel pentru Literatură (1980).
În perioada 1944 - 1952 a urmat Liceul „Sf. Petru și Pavel”, devenit „Ion Luca Caragiale” din Ploiești, pentru ca ulterior, între 1952 - 1957 să urmeze cursurile Facultății de Filologie a Universității din București.
În 1952, s-a căsătorit cu a doua dragoste a sa din adolescență, Magdalena Petrescu, dar cei doi se vor despărți după un an. În 1962 s-a căsătorit cu poeta și eseista Doina Ciurea, din a cărei dragoste se va plămădi tema volumului O viziune a sentimentelor. Ulterior, fiind împreună cu poeta și autoarea Gabriela Melinescu, se vor inspira reciproc în a scrie și a construi universuri abstracte. În 1982 se căsătorește cu Todorița (Dora) Tărâță.
1955 - Nichita și-a adunat poeziile sale „bășcălioase”, scrise, după propriile sale cuvinte, „fără mamă, fără tată”, într-un volum numit Argotice — cântece la drumul mare și publicat foarte târziu, după moartea sa, în 1992, de Doinea Ciurea
1957 - În luna martie, Nichita Stănescu debutează simultan în revistele „Tribuna” din Cluj și în „Gazeta literară” cu trei poezii.
1957-1958 - Este pentru scurt timp corector și apoi redactor la secția de poezie a Gazetei literare (director Zaharia Stancu).
1960 - La sfârșitul anului debutează cu volumul Sensul iubirii.
1963 - Are loc prima călătorie peste hotare a poetului în Cehoslovacia.
1964 - Apare la începutul anului O viziune a sentimentelor, un volum cu care poetul primește Premiul Uniunii Scriitorilor. O cunoaște pe poeta Gabriela Melinescu, și în tensiunea relației lor poetul creează cele mai explozive poeme ale sale.
1965 - Apare în martie volumul de poezii Dreptul la timp.
1966 - Publică la Editura Tineretului volumul 11 elegii. Elegiile vor aparea integral însă abia în anul următor, în prima sa antologie, Alfa.
1967 - Trei volume ale sale sunt tipărite: Roșu vertical, antologia Alfa și volumul de poezii Oul și sfera.
1969 - Tipărește Necuvintele, care primește Premiul Uniunii Scriitorilor. Mai apare și volumul de poezii Un pământ numit România. Este numit redactor-șef adjunct al revistei „Luceafărul”, alături de Adrian Păunescu.
1970-1973 - Devine redactor-șef adjunct la „România literară”, revistă condusă de Nicolae Breban.
1970 - Publică volumul În dulcele stil clasic și a doua antologie din opera sa cu un titlu neutru, Poezii. Susține o rubrică lunară în revista „Argeș”.
1971 - Apar în Iugoslavia două cărți traduse: Belgradul în cinci prieteni, ediție bilingvă de poezii inedite și Nereci (Necuvintele).
1972 - Publică două noi volume de poezii: Belgradul în cinci prieteni și Măreția frigului. Pentru volumul de eseuri Cartea de recitire obține pentru a treia oara Premiul Uniunii Scriitorilor.
1973 - Scoate o antologie de poezii de dragoste Clar de inimă.
1974 - În martie, de ziua lui, are o revelație a morții sub forma unui îngrozitor tunel oranj.
1975 - Obține pentru ultima oară Premiul Uniunii Scriitorilor și i se atribuie Premiul internațional Johann Gottfried von Herder (a se vedea premiul Herder). Tipărește cea de-a patra antologie a sa, Starea poeziei, în populara colecție Biblioteca pentru toți. Devine publicist comentator la „România literară”. Se mută în ultima sa locuință, din Str. Piața Amzei nr. 9. În fața geamului apartamentului său crește celebrul salcâm Gică.
1977 - La 4 martie poetul încearcă, în zadar, să-l salveze pe prietenul său Nicolae Ștefănescu, și este lovit de un zid care s-a prăbușit după cutremur. În urma șocului suferă o paralizie de scurtă durată a părții stângi a corpului care va lăsa ceva sechele și după vindecare.
1978 - Publică volumul de poezii Epica Magna, care primește în același an premiul „Mihai Eminescu” al Academiei Române
1979 - Lansează volumul de poezii Opere imperfecte.
Editura Narodna Kultura din Bulgaria îi publică volumul Bazorelief cu îndrăgostiți, traducător Ognean Stamboliev.
1980 - Propus de Academia suedeză, poetul candidează la Premiul Nobel pentru literatură, alături de Elytis, Frisch, Senghor și Borges. Premiul este acordat poetului grec Odysseas Elytis. Discul „Nichita Stănescu - o recitare”, realizat de Constantin Crișan in colaborare cu Augustin Frățilă, este pus în vânzare de Casa de discuri Electrecord.
1981 - În august are prima criză hepatică. Aceste crize vor continua în toamnă și poetul se internează la spitalul Fundeni.
1982 - În februarie moare tatăl poetului. Volumul Noduri și semne, subintitulat Recviem pentru moartea tatălui este o selecție din tot ce a scris poetul de la ultima sa apariție editorială.
În iulie se căsătorește cu ultima sa soție, Todorița Tărâță (Dora). Călătorește prin Macedonia și Iugoslavia, înainte să-și fractureze piciorul stâng în luna noiembrie în Vrancea, accident care-l va imobiliza în casă timp de șase luni.
1983 - La finele lunii ianuarie, Nichita Stănescu și Aurelian Titu Dumitrescu solicită directorului Editurii Albatros, Mircea Sântimbreanu, publicarea între coperte a lucrării Antimetafizica, Nichita Stănescu însoțit de Aurelian Titu Dumitrescu.
1983 - Ascunde față de toți semnele maladiei sale, afișându-se optimist, iar medicii se declară uimiți de rezistența și vitalitatea sa extraordinară. La 31 martie, la împlinirea a 50 de ani de viață, poetului i se organizează o sărbătorire națională.
Continuă să-i apară traduceri ale poeziilor peste hotare, în special în Iugoslavia. În timpul unei călătorii în această țară va avea o criză foarte gravă, ce necesită intervenția medicilor.
Pe 12 decembrie, pe la miezul nopții, durerile din zona ficatului devin îngrozitoare și este adus cu salvarea la Spitalul de urgență unde crizele sunt extrem de violente și poetul se stinge din viață fix la orele două și zece minute. Ultimele sale cuvinte sunt: „Respir, doctore, respir”.
1985 - Apare volumul inedit Antimetafizica, Nichita Stănescu însoțit de Aurelian Titu Dumitrescu, Editura Cartea Românească, 1985, (inițial Nichita Stănescu și Aurelian Titu Dumitrescu au publicat în întregime Antimetafizica în suplimentul literar al „Scânteii Tineretului”, în 1983).
1992 - Este editată Argotice — cântece la drumul mare, subintitulată „poezii”, ediție alcătuită, îngrijită și prefațată de Doina Ciurea, București, Editura Românul, 1992.
2001 - În Bulgaria, la Editura Zaharie Stoyanov, apare O viziune a sentimentelor, traducător Ognean Stamboliev.
|
Textos Recomendados
